Ecografie

Reprezintă examinarea sânilor cu ajutorul ultrasunetelor, cu sonda de înaltă rezoluție (> 7,5 MHz) cu o penetrație de 4 cm; se utilizează material de interpoziție sau material de focalizare și frecvențe multiple.

Este metoda de primă intenție:

• la femeile sub 40 de ani
• femeile gravide sau cele care alăptează
• sânul protezat
• în evaluarea complicațiilor imediate postoperatorii

Este metoda complementară: la femeile peste 40 de ani unde mamografia devine tehnica de primă intenție, ecografia permitând diferențierea între chist și nodulul solid; aduce de asemenea elemente morfologice în caracterizarea formațiunilor tumorale benigne sau maligne, permite ghidarea puncțiilor mamare percutane, evidențiază modificările cutanate asociate leziunii, permite evaluarea sânului dens (sân opac mamografic)-cod BIRADS 3-4 , permite evaluarea axilei cu aprecierea absenței sau prezenței adenopatiilor.

Ecografia Doppler color este importantă în caracterizarea vascularizației intralezionale: chistul este avascular (lipsit de vascularizație), formațiunile tumorale benigne sunt hipovascularizate (cu vascularizatie redusă), formațiunile tumorale maligne sunt hipervascularizate (vascularizație crescută) cu fluxuri anormale și viteze maxime mai mari în cancere decât în tumorile benigne; ganglionii axilari normali sunt fără semnal doppler color, iar adenopatiile prezintă hipervascularizație constantă. În evaluarea doppler a ganglionilor, aspectul trebuie corelat cu alte semne.

În concluzie, ecografia de sâni:

• este neiradiantă
• neinvazivă
• se poate repeta la nevoie
• este metoda de primă intenție în cazuri bine selectionate
• este complementară mamografiei la grupa de vârstă peste 40 de ani
• nu evidențiază microcalcificările
• nu este metodă de screening în cancerul mamar
• nu este utilizată în urmăririle sanului tumoral malign tratat conservator (chimio/radiotratat)

Elastografia reprezintă o metodă imagistică ce măsoară elasticitatea unei leziuni comparativ cu țesutul adiacent sănătos. Se efectuează cu ajutorul ecografului care trebuie să aibă în dotare aplicația de elastografie cu utilizarea aceluiași transducer din ecografia convenționala, prin exercitarea unei compresiuni minime cu transducerul la nivelul zonei de interes. Formațiunile tumorale maligne sunt dure, rigide, se deplasează minim, iar formațiunile tumorale benigne sunt elastice, mai moi și se deplasează mai mult.

Elastografia se efectuează în clinica noastră cu ajutorul ecografului ACUSON S 2000 , cuantificarea rigidității cu e Sie Touch elasticity imaging, tehnică ce permite un mod dual de prezentare simultană a imaginii standard B-mode  (compoziția țesutului) si a elastogramei (relativă rigiditate) alăturate.

Elastograma asigură o vizualizare calitativă a rigidității țesutului cu obținerea de mapă alb/negru sau mapă color cu două variante. În cazul mapei alb/negru, albul indică țesutul mai moale, negrul indică țesutul dur. În cazul mapei color 1, se obține o hartă color roșu-verde-albastru unde țesuturile foarte dure sunt marcate cu rosu, cele intermediare cu nuanțe de galben, cele moi cu verde, iar cele foarte moi cu albastru. În cazul mapei color 2, țesuturile foarte dure sunt marcate cu albastru, iar cele elastice moi în verde și rosu. De asemenea, tehnica permite determinarea unui factor de calitate QF a cărei valoare se indică să fie > 60 ceea ce semnifică o minimă artefactare a imaginii; permite de asemenea determinarea indicelui raportului tensiunii țesuturilor.

Valoarea tensiunii este mai scăzută într-o leziune malignă, mai puțin compresibilă în comparatie cu țesutul normal sau cu o leziune benignă. Se aleg doua ROI-uri, unul plasat pe leziune și celălalt în țesutul normal, iar indicele raportului este imediat calculat.

Elastografia mamară:

• este neinvazivă
• nedureroasă
• permite o bună caracterizare a formațiunilor de mici dimensiuni și a chisturilor
• aduce informații în diferențierea între nodulul benign și malign, mai ales în cazul leziunilor nodulare cu scor BIRADS 3 și 4 a.
• poate diferenția chistul complicat de nodulul solid
• scade numărul biopsiilor

Nu este indicată:

• în evaluarea formațiunilor tumorale de mari dimensiuni
• în evaluarea unui sân fibros
• în hematoamele mamare
• în caz de implant mamar
• în evaluarea modificărilor postoperatorii ale sânului

În concluzie:

Elastografia mamară rămâne tehnica imagistică complementară, nu exclude mamografia, ecografia standard și IRM de sân.

Este o metodă imagistică de primă intenție în explorarea glandei tiroide; se efectuează cu ajutorul ecografului cu transducer liniar de înaltă rezoluție 7-18 MHz. Permite determinarea dimensiunilor glandei tiroide, a structurii și vascularizației parenchimului tiroidian, evidențiază leziunile focale sau difuze, face diferențierea între chist și leziunile solide, ajută în diagnosticul diferențial între un nodul tiroidian benign sau malign, evidențiază adenopatiile locoregionale, diferențiază un nodul tiroidian de o masă cervicală de altă origine. Este neiradiantă, neinvazivă, se poate repeta, permite efectuarea biopsiei cu ac fin, este utilă în monitorizarea postoperatorie a recurenței la pacienți cu cancer tiroidian operat.

Ecografia tiroidiană este utilizată în tratamentul percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici. Este utilă în diagnosticul chistelor coloidale tiroidiene, gușei tiroidiene, cancerului tirodian, în tiroiditele acute, subacute sau cronice, autoimune sau nonautoimune.

Indicațiile ecografiei tiroidiene conform Asociației Americane a Endocrinologilor

• Pacienții cu tiroida mărită de volum, multinodulară sau cu nodul tiroidian palpabil
• Pacienții cu risc înalt de dezvoltare a unui cancer tiroidian istoric familial de cancer tiroidian, cei cu diagnostic de Neoplazie Endocrină Multiplă MEN tip II (pacienții cu carcinom tiroidian medular, feocromocitom uni sau bilateral și hiperplazii sau neoplazii de țesuturi endocrine)
• Pacienții cu adenopatii latero-cervicale palpabile posibil neoplazice
• Ecografia Doppler color vizualizează vascularizația peri/intralezională, ajutând în diagnosticul diferențial dintre nodulul benign și malign – în cazul nodulului malign evidențiindu-se vase tortuoase peri și intranodular, hipervascularizație cu predominanța vascularizației centrale. Chistul tiroidian este avascular (lipsit de vascularizație), formațiunile nodulare benigne sunt hipovascularizate (vascularizație redusă), de obicei vascularizație periferică.
• Elastografia tiroidiană aduce informații suplimentare în diagnosticul diferențial al nodulului benign de cel malign, diferențiază chistul de nodulul solid.

În concluzie:

Ecografia tiroidiană este tehnica de prima intenție în evaluarea glandei tiroidiene. Leziunile tumorale nonchistice ale glandei tiroidiene urmând a fi evaluate prin tehnici imagistice complexe de tip IRM, regiune cervicală sau CT regiune cervicală.

Este metoda imagistică ce utilizează ultrasunetele în vizualizarea organelor abdominale (colecist, ficat, căi biliare, pancreas, rinichi, splină, retroperitoneu). Se efectuează cu ajutorul ecografului, utilizând un transducer cu frecvența de 3,5-5 MHz. În cazul evaluării colecistului și pancreasului, pacientul trebuie să fie cel puțin 8 ore retras față de consumul de cafea și de băuturi carbogazoase.

Este metoda de primă intenție în evaluarea abdomenului, este neiradiantă, neinvazivă, se poate repeta la nevoie, este utilă în diagnosticul litiazei biliare sau renale, în diagnosticul polipilor veziculari, a carcinomului vezicular, în sindromul postcolecistectomie, în diagnosticul hepatopatiilor acute sau cronice, în steatoza hepatică, în ciroza hepatică, în evidențierea formațiunilor chistice hepatice (chist biliar, ficat polichistic, chist hidatic), în diagnosticul formațiunilor tumorale benigne hepatice (hemangiom, FNH și adenomul hepatic) sau maligne primitive sau secundare, în abcesul hepatic, în pancreatitele acute sau cronice, în diagnosticarea formațiunilor tumorale pancreatice benigne sau maligne, în evaluarea traumatismelor abdominale, în diagnosticarea formațiunilor tumorale benigne sau maligne ale splinei și rinichilor, în boala polichistică renală /chistul renal simplu sau complicat / rinichiul multichistic, în evidențierea anevrismului de aortă abdominală, a trombozei de venă porta sau VCI, a adenopatiilor retroperitoneale, a tumorilor retroperitoneale.

Ecografia abdominală permite ghidarea biopsiilor cu ac fin, tratamente percutane ecoghidate (alcoolizarea percutană ecoghidată și ablația prin radiofrecvență) în tumorile hepatice primitive sau secundare. Este metodă de screening pentru pacienții cu risc de hepatocarcinom -efectuarea ecografiei standard și dozarea alfafetoproteinei la 6 luni.

Formațiunile tumorale benigne sau maligne descoperite la ecografia standard, necesită investigații suplimentare superioare de tip IRM abdominal (N+SDC) sau CT abdominal (N +SDC) sau CEUS (ecografie cu substanta de contrast).

Este metoda imagistică ce utilizează ultrasunetele în vizualizarea organelor pelvine (vezica urinară, uter și anexe, la femei și prostată și vezicule seminale, la barbati). Se efectuează cu ajutorul ecografului utilizând tranducer de 3,5-5MHz prin evaluare transabdominală. La sexul feminin pentru evaluarea pelvisului se recomandă să bea 2l de lichide înainte de examinare. Examinarea ecografică a pelvisului feminin se poate face și cu sonda endovaginală de către medicii ginecologi. Ecografia prostatei se poate face și cu sonda endorectală de către medicii urologi.

Ecografia pelvină este metoda de primă intenție în evaluarea pelvisului, este neiradiantă, neinvazivă, se poate repeta la nevoie, este utilă în diagnosticul și urmăririle evoluției sarcinii la femeia gravidă, permite diagnosticul litiazei vezicale, a formațiunilor tumorale intrapelvine benigne sau maligne, a leziunilor inflamatorii sau traumatice intrapelvine.

Formațiunile tumorale benigne sau maligne descoperite ecografic, necesită investigații suplimentare superioare de tip IRM pelvin (N și cu SDC), CT pelvin (N și cu SDC) sau CEUS (ecografie cu substanță de contrast).